Trăim într-o lume dominată de informații înșelătoare

Fenomenul de  dezinformare digitală a devenit unul foarte accentuat, mai ales în ultima perioadă, marcată de o serie întreagă de evenimente negative . Informatiile media tradiționale, considerate până de curând mijloace de bază în informare, au început să își piardă din credibilitate. În acest context, reevaluarea încrederii cetățenilor în informatiile provenite din media și evaluarea percepției asupra pericolului reprezentat de fenomenul dezinformării digitale sunt informații esențiale cu privire la cetățenii unei țări. Alături de acestea, sunt importante și datele referitoare la consumul media, selecţia surselor de informare, modalităţile de verificare a informațiilor potențial necredibile sau chiar false .

Scrise și publicate prin intermediul suporturilor media , fake news sau știrile false , apar cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe Internet.

În acest din urmă caz, este similar cu titluri senzaționale de tip „clickbait” din mediul online și se bazează pe veniturile generate , indiferent de veridicitatea poveștilor sau dezvăluirilor publicate. Aceste  stiri false dezinformează în mod intenționat și diferă de satiră sau parodie, care au rolul de a amuza publicul, în loc să îl inducă în eroare.

Propaganda are ca principal țel obținerea de sprijin emotional. Tehnica de dezinformare are scopul de a manipula audiența la nivel rațional, fie prin discreditatarea unor informații ce se contrazic, fie prin sprijinirea unor concluzii false. O a treia metodă de ascundere a faptelor este cenzura, aplicată atunci când un grup poate exercita un astfel de control. Atunci când canalele de informare nu pot fi închise complet, ele sunt făcute inutilizabile prin saturarea cu dezinformare , scăzând astfel valoarea „raportului semnal/zgomot”.

Adevărul despre cafeaua și ceaiul cu CBD . 

Ce reprezintă sau ce este dezinformarea ?

Termenul dezinformare nu se referă la eroarea de informare, care nu este deliberată sau mai bine spus intenționată . De exemplu, dacă o persoană sau o agenție de știri difuzează o informație despre care nu știe că este adevărată, dar despre care crede că este adevărată, aceasta nu este o dezinformare propriu-zisă ci mai exact o eroare sau interpretare greșită . De aceea, adesea ca  dezinformare este dată drept eroare de informare, atunci când acela care difuzează mesajul nu știe că acela care stă la originea mesajului a construit în mod deliberat o informație falsă, pe care a pus-o la dispoziție spre difuzare.

Dacă scopul unei astfel de acțiuni este inducerea în eroare a utilizatorului final al informației sau dacă aceasta dezinformare are rolul de a distruge credibilitatea celor suficient de creduli pentru a o difuza (de obicei, o agenție de știri), fără a-și da seama ce pagube îi produc receptorului final, trebuie judecat caz cu caz.

Vedeți magazinul cu cele mai bune prețuri pentru folii telefoane .

Știri false subminează mass-media serioasă  și face dificilă promovarea știrilor importante de către jurnaliști. O analiză a companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre alegeri de la canalele mass-media majore. Website-urile anonime care găzduiesc fake news scrise sub anonimat au fost criticate, deoarece acestea fac dificilă urmărirea autorilor acestor știri false pentru calomnie.

Mulți oameni au murit din cauza unor știri false. Oamenii au fost atacați fizic pentru povești false răspândite de mass-media, iar aceste știri false despre anti-vaccinare au cauzat grave epidemii de boli care puteau fi prevenite, și care au cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.

Se pot da câteva sfaturi „candidaților la dezinformare”, știind că vulnerabilitatea unei ținte depinde de personalitatea individului amenințat, de situația sa socio-profesională (în special când aparține mediilor de influență sau este o autoritate în materie decizională): să nu te lași sufocat de informație, examinarea sursei; conținutului informației, momentului și contextului în care a fost lansată, confruntarea cu realitatea. Comunicarea trebuie să fie suportivă: atacă problema și nu persoana, fii descriptiv și nu evaluativ, fii specific, concret și nu general, global; validează interlocutorul, asigură continuitatea procesului de comunicare, asumă-ți răspunderea.

Ce este propaganda și cum se realizează ?

Propaganda constă în acțiuni de comunicare persuasivă planificate, susținute de un sponsor, având drept scop final influențarea și chiar modificarea atitudinilor și comportamentelor unei audiențe țintă selectate, pentru satisfacerea unor interese politice ale sponsorului, folosind informații și argumente false, parțial adevărate, denaturate și exclusive, alături de cele adevărate și însoțite de diverse forme de constrângere și cenzură.

Pentru ca propaganda să aibă eficiență, ea trebuie să fie : continuă (fără a-i acorda subiectului „pauze de trezire”), simfonică (transmisă pe toate canalele de comunicare aflate la dispoziția propagandistului), pe termen lung, partizană (prezintă un singur punct de vedere, niciodată două puncte de vedere aflate în competiție sau dispută), afirmativă dar nu și documentată (propagandistul afirmă răspicat ceva, dar nu indică niciodată sursa din care știe acel ceva). În esență, propaganda ne arată ce să gândim, nu cum să gândim.

Cea mai bună ofertă pentru accesorii auto .

Daca analizam obiceiurile de consum informatii media ale românilor și încrederea pe care o au românii în diverse surse de informare, putem distinge care sunt sursele de informare preferate de către români.

Ce reprezintă sau ce înseamnă mass media ?

O definiție  pe înțelesul tuturor, ar fi următoarea: mass-media este reprezentată de totalitatea surselor/mijloacelor/sistemelor  prin care informația ajunge la publicul larg. Este un amalgam de informatii media în masă , indiferent dacă vorbim aici de presa scrisă, de cea online sau de canalele de televiziune.

Mass-media are rolul de a informa. Aceasta este misiunea oricărei surse de informatii media. Orice emisiune tv, orice articol scris în ziar sau pe site-urile de știri are rolul de a informa publicul simplu și eficient . Aceste acțiuni de informatii media au anumite efecte asupra publicului țintă.

Orice știre are o anumită influență asupra noastră, a publicului. Această influență este realizată prin mai multe surse și mijloace, printre care se pot aminti: persuasiunea, propaganda, manipularea.

Propaganda este o activitate prin care se promovează unele doctrine, idei cu scopul de a influența și de a schimba sau de a forma concepții, atitudini, opinii. Rezultatul final este de cele mai multe ori blocarea judecății critice și generarea unor acțiuni sub impulsul unor sentimente necontrolate. Exemplul clar în acest sens este propaganda din timpul comunismului.

Am putea fi tentați să credem că în ziua de azi nu mai există propagandă, dar daca urmărim anumite programe la unele canale de știri o sa vedem clar ca ea există și sunt foarte vizibile aceste campanii . Oamenii sunt într-o continuă dezvoltare. În fiecare zi învățăm ceva nou, evoluăm, conștientizăm lucruri. Mass-media contribuie la aceste lucruri. În funcție de ce  informații media  primim, ne formăm ca oameni. Dintre categoriile de informatii: informațiile generale – pentru că suntem atât de complecși încât nu ne mai sunt suficiente experiențele persoanle apelăm la informații media. De aici, rezultă de multe ori și dependența de mass-media ca principală sursă de informare .

O alta categorie sunt informațiile instrumentale – care sunt informații de interes public: programul de la cinema, programul transportului în comun, reducerile. Alta categorie sunt  informații de prevenire – starea vremii, campanii de prevenire a accidentelor, știrile despre calamități sau informații legate de diferite tipuri de crize, ceea ce trăim și noi în această perioadă: o criză în domeniul sănătății, care va avea consecințe și în celelalte domenii alternative ale vieții noastre.

Acest tip de informații media este destul de sensibil pentru că poate avea efecte nedorite: știrile pot fi ignorate (nu par destul de credibile), sau se poate ajunge până la instaurarea panicii, ceea ce, din nou, trăim pe propria noastră piele, astăzi. Informatiile pe care fiecare dintre noi ar trebui să le știm, le aflam pentru ca orice om de pe planeta asta are acces la informații media într-o formă sau alta.

Ce anume fac cercetătorii ?

Cercetătorii sunt oamenii  de știință a căror activitate se axează pe dezvoltarea și lărgirea cunoașterii științifice într-un anumit domeniu. În general, cercetătorul publică în literatura de specialitate rezultatele cercetărilor sale. Ca cercetători, puteţi avea în vedere posibilitatea de a lucra la o universitate sau la un institut de cercetare dintr-o altă ţară a UE, pentru a colabora cu cercetători străini sau pentru a participa la proiecte ştiinţifice relevante pentru specialitatea dumneavoastră.

Sunt evenimente publice dedicate relaționarii directe dintre cercetatori si public. Ele prezintă diversitatea cercetării și subliniază impactul cercetării asupra vieții noastre de zi cu zi. Scopul este, de asemenea, să-i motiveze pe tineri să își dorească o cariera in cercetare. Evenimentele promovează modul în care cercetătorii contribuie la societatea noastră prin afișarea activității lor într-un forum interactiv și angajator.

Noaptea Cercetătorilor îi invită pe toți cei curioși la o călătorie în lumea fascinantă a științei. Anual,   cercetători, exploratori şi inventatori îți dau întâlnire la cea mai mare manifestare de știință pentru publicul larg din România. Alături de ei vei lua parte la experimente inedite, conferinţe captivante și concursuri cu premii atrăgătoare.

Celor mici, le sunt destinate zone  pline de jocuri care să le stimuleze creativitatea și gândirea critică, dar și să-i binedispună. Pentru cei mai mari, se pregatesc dezbateri și conferințe pe temele de interes la ora actuală în cercetare. Nu rata șansa de a sta față în față cu cei mai renumiți cercetători români și a lua parte la activitățile pregătite de aceștia.

Ce sunt trusturile media ?

 Ca trusturi media cele mai credibile încearcă să ofere un peisaj politic echilibrat, în vreme ce companiile media cele mai partizane au o credibilitate mai scăzută și tind să acopere scandaluri și să aducă celebritățile în prim plan.

În abordarea lor tradițională trusturile sunt considerate daruri. Cel care oferă darul, numit constituitor, transmite bunurile către trust pentru a fi administrate în folosul beneficiarului. Acesta este motivul pentru care există diferențe esențiale între aşa numitele trusturi cu titlu gratuit şi trusturile utilizate în tranzacțile comerciale şi financiare.

Cea mai evidentă diferență constă în faptul că cel care constituie trustul, în cazul unui trust gratuit, nu primesțe nici o compensare pentru transferul bunurilor sale, în timp ce constituitorul dintr-un trust comercial, de obicei o corporație sau o instituție financiară, primeşte întotdeauna o plată pentru bunurile transferate trustului. Un trust comercial poate fi privit mai mult ca un schimb decât ca un dar. O altă diferență, mai subtilă însă, constă în faptul că în timp ce constituitorul dintr-un trust cu titlu gatuit, poate sau nu să îşi păstreze un interes rezidual asupra activelor trustului, constituitorul dintr-un trust comercial aproape întotdeauna îşi menține pentru sine un interes rezidual asupra activelor trustului care rămân dupa încheierea afacerii.

Prin trusturile media se monitorizeaza imaginea persoanelor fizice, a companiilor și a instituțiilor, se analizează toate datele cu un singur instrument, poți întocmi gratuit rapoarte valoroase despre efectele comunicării, se pot monitoriza cheltuielile de publicitate din industrie

Câteva trusturi media cunoscute

Intact Media Group este cel mai cunoscut din trusturi media deținut de familia politicianului și omului de afaceri Dan Voiculescu. Intact este unul din cele mai puternice trusturi media din România și are un capital integral românesc. Trustul media Intact Media Group a luat ființă, juridic vorbind, în anul 2009, înlocuind practic conceptul ce fusese până atunci trustul Intact.

În Romania, avem pe piață nu mai puțin de patru trusturi media care aparțin nemijlocit unor state străine: RFI (Franța), Deutsche Welle (Germania), Radio Europa Liberă (SUA), Sputnik (Rusia).  Deci, când citiți știri și comentarii pe aceste site-uri, e bine de știut că reprezintă punctul de vedere al acelor state, nu al românilor sau al României.

De asemenea, mai avem organe de presă care sunt strâns legate de puterea seculară din alte țări: Ziare.com, PRO TV, Vice.com (SUA) și Kanal D (Turcia). Mai avem și cazul Rise Project, acolo unde sunt implicate mai multe state: Elveția și Austria. Există Newsweek și Pressone, deținute de oameni de afaceri americani, Europa FM (concern ceh), Libertatea și Gazeta Sporturilor (deținute de grupul elvețian Ringier).

Ce mai rămâne ca trusturi media deținute, teoretic,  de români? Grupul Antenelor, grupul Adevărul, grupul Digi, grupul România TV, Realitatea TV, Grupul Evenimentul Zilei, Grupul Hotnews – G4 Media și cam atât, dacă ar fi să-i numim pe cei mai mari.

Ce interese reprezintă trusturile media ?

Sondajele institutelor naționale arată rezultate care arată că presa nu este printre favoritele oamenilor : doar 27% aveau încredere în mass-media, potrivit unui sondaj Inscop dat publicității la începutul anului trecut. Încrederea românilor în instituții începea cu Armata, Biserica și Jandarmeria, iar presa apărea abia pe locul unsprezece după cele două cele mai importante servicii de informații.

Astfel, cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, la care se adaugă polarizarea partizană a presei şi nivelul scăzut de conştientizare a standardelor jurnalistice.

Sumele injectate de către guvern sau instituțiile statului , în special în televiziuni sunt foarte mari, la acest nivel intervine în cele mai multe cazuri autocenzura. Vor fi puțini cei care își vor face treaba ca și până acum. Putem constata cu toții că tonul critic la guvern s-a înmuiat în ultima perioadă , interviurile cu premierul sau miniștrii în funcție sunt cuminți, iar unele subiecte delicate sunt evitate cu totul din agenda televiziunilor și a presei în general .

Independența politică și autonomia editorială a presei autohtone sunt afectate în proporție de peste 90%, dar mass-media finanțată de la bugetul public, cum sunt radioul și televiziunea publice sau Agerpres, se află într-o situație și mai grea, potrivit concluziilor Comisiei Europene, pentru că independența lor se află sub un risc de aproape 100%.

Dar cât de mult reprezintă interesele românești ? O privire simplă ne arată că toate acestea se susțin cu publicitate provenită în principal de la multinaționale. Un exemplu este Hotnews-G4 Media. Pe aceste site-uri a apărut, în trecut, reclamă plătită pentru producătorul rachetelor Patriot. Altă dată, rubrici au fost realizate cu sprijinul financiar la Uniunii Europene.

Au mai rămas câțiva jurnaliști care și-au păstrat curajul și independența, care nu se cocoșează din cauza presiunilor din politică, justiție sau chiar din partea marilor servicii de informații și care continuă să scrie detaliat despre lucrurile urât mirositoare din măruntaiele politicii românești, despre interconexiunile politicii cu justiția sau chiar despre presa care face sluj politicii.

Per total, calitatea muncii jurnalistice scade în ultimii ani , nu doar fiindcă superficialitatea multora dintre cei rămași în branșă a crescut pe măsură ce conștiința lor a scăzut, ci și pentru că mulți jurnaliști cu experiență s-au retras în domenii mai bine plătite sau pentru că redacțiile s-au micșorat foarte mult .